leică
Etimologie
Din bulgară лeлка (lĕlka) „cumnată”.
Pronunție
- AFI: /ˈlej.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului leică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | leică | leici |
| Articulat | leica | leicile |
| Genitiv-Dativ | leicăi | leicilor |
| Vocativ | leică | leicilor |
- (pop.; adesea însoțit de numele persoanei la care se referă) lele.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din rusă лeика (leika). Confer ucraineană лийка (lijka).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului leică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | leică | leici |
| Articulat | leica | leicile |
| Genitiv-Dativ | leicăi | leicilor |
| Vocativ | leică | leicilor |
- (reg.) pâlnie.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online