liftă

română

Etimologie

Din slavă (veche) Litva „Lituania”.

Pronunție

• AFI: /'lif.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului liftă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	liftă	lifte
Articulat	lifta	liftele
Genitiv-Dativ	liftei	liftelor
Vocativ	liftă	liftelor

1. termen injurios dat în trecut de românii ortodocși popoarelor de altă religie; (p.ext.) termen de ocară dat cotropitorilor.
2. termen depreciativ pentru un om rău, câinos sau, (p.ext.) pentru un animal rău.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• falit
• filat

Referințe

• DEX '98 via DEX online