măiestrit

română

Etimologie

Din a măiestri.

Pronunție

• AFI: /mə.jesˈtrit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului măiestrit
	Singular	Plural
Masculin	măiestrit	măiestriți
Feminin	măiestrită	măiestrite
Neutru	măiestrit	măiestrite

1. lucrat cu măiestrie, cu meșteșug, cu artă; (p.ext.) frumos, minunat, desăvârșit.
2. măiestru.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online