mămăligar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mămăligă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /mə.mə.li'gar/


Substantiv


Declinarea substantivului
mămăligar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mămăligar mămăligari
Articulat mămăligarul mămăligarii
Genitiv-Dativ mămăligarului mămăligarilor
Vocativ mămăligarule mămăligarilor
  1. persoană care mănâncă multă mămăligă.
  2. epitet depreciativ folosit (în trecut) la adresa țăranilor.
  3. epitet depreciativ pentru un om lipsit de personalitate și de energie.


Traduceri

Referințe