trufie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din trufă + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /tru'fi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
trufie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trufie trufii
Articulat trufia trufiile
Genitiv-Dativ trufiei trufiilor
Vocativ ' '
  1. atitudine disprețuitoare și arogantă, plină de mândrie și de înfumurare.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe