mahmur

română

Din turcă mahmur.

Declinarea adjectivului mahmur
	Singular	Plural
Masculin	mahmur	mahmuri
Feminin	mahmură	mahmure
Neutru	mahmur	mahmure

(adesea substantivat) care nu și-a revenit complet din beție sau din somn; care este cu capul încă tulbure; care se simte indispus după beție sau după un somn neîmplinit.
prost dispus, lipsit de voie bună, supărat, posomorât.

Declinarea substantivului mahmur
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mahmur	mahmure
Articulat	mahmurul	mahmurele
Genitiv-Dativ	mahmurului	mahmurelor
Vocativ	mahmurule	mahmurelor

(reg.) A scoate mahmurul (din cineva) = a duce la exasperare, a enerva (pe cineva)