marina
română
Etimologie
Din franceză mariner, germană marinieren.
Pronunție
- AFI: /ma.ri'na/
Verb
| Conjugarea verbului marina | |
| Infinitiv | a marina |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
marinez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să marineze |
| Participiu | marinat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consumul imediat sau pentru conservare).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online