merci
Aspect
Vezi și : mērci, merçi |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
(français)
Etimologie
Din franceză medie merci, mercy, care provine din franceză veche merci < latină mercēdem, forma de acuzativ singular pentru mercēs („salariu, plată, preț”).
Înrudit cu catalană mercè, mercès, merci, italiană mercede, mercé, portugheză mercê, română mersi și spaniolă merced.
Pronunție
Substantiv
merci f., invariabil
- (înv. și livr.) milă, îndurare
- Prendre, recevoir à merci. – Se rendre à merci. – Selon d'anciennes coutumes féodales, le peuple était réputé corvéable et taillable à merci et miséricorde.
- bunăvoință, îngăduință
Sinonime
- 1: grâce, miséricorde, pitié
Omofone
Paronime
Locuțiuni
Substantiv
merci m., mercis pl.
Variante
- (fam.; în Quebec) marci
Interjecție
merci
- mersi, mulțumesc
- Vous m'avez rendu un vrai service : merci !
- Merci à vous, merci de votre obligeance.
- Merci pour l'accueil.
- vă rog
- Merci de me laisser faire mon travail.
Sinonime
Cuvinte derivate
Locuțiuni
locuțiuni