miriște

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bulgară мeрищe (merište).

Pronunție

  • AFI: /'mi.riʃ.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
miriște
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ miriște miriști
Articulat miriștea miriștile
Genitiv-Dativ miriștii miriștilor
Vocativ miriște miriștilor
  1. teren agricol pe care au rămas, după recoltare, părțile inferioare ale tulpinilor de cereale păioase sau ale altor plante cultivate; (colectiv) totalitate a tulpinilor retezate, rămase cu rădăcina în pământ după recoltare, pe un teren agricol.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe