monocultură
română
Etimologie
Din franceză monoculture.
Pronunție
- AFI: /mo.no.kul'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului monocultură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monocultură | monoculturi |
| Articulat | monocultura | monoculturile |
| Genitiv-Dativ | monoculturii | monoculturilor |
| Vocativ | monocultură | monoculturilor |
- sistem de cultivare a aceleiași plante mai mulți ani în șir pe același teren.
- predominare a plantațiilor de un anumit fel, în cadrul unei țări, al unei regiuni etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online