măreție
Etimologie
Pronunție
- AFI: /mə.re'ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului măreție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | măreție | invariabil |
| Articulat | măreția | invariabil |
| Genitiv-Dativ | măreției | invariabil |
| Vocativ | măreție | invariabil |
- faptul de a fi măreț; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect; grandoare, splendoare, fast.
- (înv. și reg.) mândrie, semeție, trufie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online