namilă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Creație expresivă, confer momâie și derivările sale. Derivarea propusă de Cihac, II, 192, din slavă *namira („culme”), nu este convingătoare. Legătură cu rădăcina expresivă mam- a fost indicată deja de Tiktin, Candrea și Scriban. Numeroase variante mamilă, momilă, mamină, mamișă, manină etc.

Pronunție

AFI: /ˈna.mi.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului namilă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	namilă	namile
Articulat	namila	namilele
Genitiv-Dativ	namilei	namilelor
Vocativ	namilă	namilelor

ființă sau lucru foarte mare; matahală, colos.
ființă fantastică de mărime enormă și de obicei cu înfățișare îngrozitoare.

Traduceri

Anagrame

Referințe

DEX '98 via DEX online