naviga

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină, italiană navigare, franceză naviguer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
naviga
Infinitiv a naviga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
navighez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să navigheze
Participiu navigat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre nave; la pers. 3) a se deplasa pe apă; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa în aer sau în cosmos; a zbura.
  2. (v.intranz.) (despre oameni) a călători cu o navă sau cu o aeronavă; a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe