cosmos
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
Din franceză cosmos < greacă antică κόσμος (kosmos). Confer italiană cosmo.
Pronunție
- AFI: /'kos.mos/
Substantiv
| Declinarea substantivului cosmos | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cosmos | - |
| Articulat | cosmosul | - |
| Genitiv-Dativ | cosmosului | - |
| Vocativ | ' | ' |
- spațiu cosmic.
- (la grecii antici) universul, considerat ca un tot armonios organizat, infinit în timp și în spațiu, în opoziție cu haosul.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
univers
Referințe
engleză
(English)
Etimologie
Din engleza medie < greacă antică κόσμος (kosmos).
Pronunție
Substantiv
cosmos, nenumărabil
Sinonime
Cuvinte derivate
Referințe
franceză
(français)
Etimologie
Din greacă antică κόσμος (kosmos).
Pronunție
- AFI: /kɔs.mɔs/ pl. /kɔs.mɔs/
Substantiv
cosmos m., cosmos pl.