neofit

română

Din franceză néophyte.

Declinarea substantivului neofit
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neofit	neofiți
Articulat	neofitul	neofiții
Genitiv-Dativ	neofitului	neofiților
Vocativ	neofitule	neofiților

persoană care a îmbrățișat de curând o nouă religie, abandonând credința veche; (p.ext.) persoană care a aderat de curând la o cauză sau care a intrat de curând într-o grupare, într-o colectivitate etc. și este încă neinițiată deplin.