neofită

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neofit.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
neofită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ neofită neofite
Articulat neofita neofitele
Genitiv-Dativ neofitei neofitelor
Vocativ neofito neofitelor
  1. persoană care a îmbrățișat de curând o nouă religie, abandonând credința veche; (p.ext.) persoană care a aderat de curând la o cauză sau care a intrat de curând într-o grupare, într-o colectivitate etc. și este încă neinițiată deplin.


Traduceri

Referințe