nulitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză nullité < latină nullitas.

Pronunție

  • AFI: /nu.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
nulitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nulitate nulități
Articulat nulitatea nulitățile
Genitiv-Dativ nulității nulităților
Vocativ nulitate nulităților
  1. însușirea, caracterul lucrului nul.
  2. sancțiune a actului juridic care suprimă, în principiu și pentru trecut, acele efecte ale actului care sunt potrivnice dispozițiilor legale.
  3. lipsă totală de valoare, de capacitate, de merit a cuiva.
  4. persoană nulă.


Traduceri

Referințe