ordonată

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ordonnée.

Pronunție

  • AFI: /or.do'na.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ordonată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ordonată ordonate
Articulat ordonata ordonatele
Genitiv-Dativ ordonatei ordonatelor
Vocativ ordonată ordonatelor
  1. (mat.) a doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonate din plan sau din spațiu.
  2. înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire.


Traduceri

Anagrame

Referințe