pângări

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

De la păgân.

Pronunție

  • AFI: /pɨn.gə'ri/


Verb


Conjugarea verbului
pângări
Infinitiv a pângări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
pângăresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pângărească
Participiu pângărit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a face de ocară, a dezonora, a necinsti; a păta, a profana.
  2. (v.tranz.) (spec.) a viola.
  3. (v.tranz.) a mânji, a murdări, a întina.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe