păstori

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din păstor.

Pronunție

  • AFI: /pəs.to'ri/


Verb


Conjugarea verbului
păstori
Infinitiv a păstori
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
păstoresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să păstorească
Participiu păstorit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (despre oameni) a duce (animale erbivore, turmele etc.) la pășune, a ducepască; a păzi în timp ce paște, a pășuna.
  2. (v.intranz.) a se ocupa cu păstoritul.
  3. (v.tranz.) (fig.) (folosit și absol.) a conduce, a îndruma în spiritul dogmelor Bisericii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe