palanchin

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză palanquin.

Pronunție

  • AFI: /pa.lan'kin/


Substantiv


Declinarea substantivului
palanchin
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ palanchin palanchine
Articulat palanchinul palanchinele
Genitiv-Dativ palanchinului palanchinelor
Vocativ ' '
  1. jilț sau pat cu baldahin, purtat de oameni (sau de elefanți, cămile) și folosit ca mijloc de locomoție pentru cei bogați; lectică; litieră.


Traduceri