particulariza

română

Etimologie

Din franceză particulariser.

Pronunție

• AFI: /par.ti.ku.la.ri'za/

Verb

Conjugarea verbului (se) particulariza
Infinitiv	a (se) particulariza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) particularizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) particularizeze
Participiu	particularizat
Conjugare	I

1. (v.refl. și tranz. fact.) a deveni sau a face să devină particular; a (se) reduce la un caz concret.

Sinonime

• individualiza

Antonime

• generaliza

Cuvinte derivate

• particularizant
• particularizare
• particularizat

Cuvinte apropiate

• particular
• particularism
• particularist
• particularistic
• particularitate
• particularnic
• particulă

Traduceri

a (se) individualiza

engleză: particularise (English) (Anglia), particularize (English) (SUA) franceză: particulariser (français) italiană: particolareggiare (italiano), dettagliare (italiano)

portugheză: particularizar (português), particularizar-se (português) spaniolă: particularizar (español), particularizarse (español) suedeză: specificera (svenska)

Referințe

• DEX online