pictor

Pictorul Claude Monet în grădina lui din Argenteuil; un tablou de Pierre-Auguste Renoir

română

Etimologie

Din latină pictor.

Pronunție

• AFI: /'pik.tor/

Substantiv

Declinarea substantivului pictor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pictor	pictori
Articulat	pictorul	pictorii
Genitiv-Dativ	pictorului	pictorilor
Vocativ	'	'

1. artist plastic care se ocupă cu pictura.
2. persoană care pictează.

   Un pictor de piesaje.

3. (fig.) scriitor care descrie cu mare expresivitate diferite personaje, scene din viața socială sau din natură.

Sinonime

• 1-3: (înv. și pop.) zugrav, (reg.) scriitor

Cuvinte derivate

• picta
• pictare
• pictat
• pictoriță
• pictura
• picturare
• picturat
• pictură

Cuvinte apropiate

• artă
• sculptor

Traduceri

artist plastic care se ocupă cu pictura

afrikaans: skilder (Afrikaans) albaneză: piktor (shqip) m. arabă: الرسام (العربية) (ar-rassām) m. bască: margolari (euskara) bretonă: liver (brezhoneg) m. bulgară: художник (български) (hudóžnik) m. catalană: pintor (català) m. cehă: malíř (čeština) m. chineză: 画家 (中文) (huàjiā) coreeană: 화가 (한국어) (hwaga) croată: slȉkār (hrvatski) m. daneză: maler (dansk), kunstmaler (dansk) ebraică: צבע (עברית) m. engleză: painter (English) esperanto: pentristo (Esperanto) estoniană: maalikunstnik (eesti) finlandeză: maalari (suomi), taidemaalari (suomi) franceză: peintre (français) m. friziană: skilder (Frysk) galiciană: pintor (galego) m.

germană: Maler (Deutsch) m. greacă: ζωγράφος (Ελληνικά) (zográfos) m. idiș: מאַליער (ייִדיש) (malier) m. interlingua: pictor (interlingua) irlandeză: péintéir (Gaeilge) islandeză: málari (íslenska) italiană: pittore (italiano) m. japoneză: 画家 (日本語) (gaka); 絵かき (日本語) (ekaki) latină: pictor (Latina) m. maghiară: festő (magyar) neerlandeză: schilder (Nederlands) m., kunstschilder (Nederlands) m. papamiento: pintor (Papiamentu) poloneză: malarz (polski) m. portugheză: pintor (português) m. rusă: художник (русский) (xudóžnik) m. scoțiană: lì-dhealbhadair (Scots) m., dealbhadair (Scots) m. spaniolă: pintor (español) m. suedeză: målare (svenska) c., konstnär (svenska) c. turcă: boyacı (Türkçe), badanacı (Türkçe) ucraineană: маляр (українська) (maljar) m.

Referințe

• DEX online

---

latină

(Latina)

Etimologie

Compus din rădăcina pic- +‎ -tor. Confer pingō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului pictor
m.	Singular	Plural
Nominativ	pictor	pictōrēs
Genitiv	pictōris	pictōrum
Dativ	pictōrī	pictōribus
Acuzativ	pictōrem	pictōrēs
Ablativ	pictōre	pictōribus
Vocativ	pictor	pictōrēs

1. pictor
2. (în latina târzie) șevalet

Cuvinte derivate

• pictōrius
• pictrix

Cuvinte apropiate

• pictūra
• pictūrātus
• pingō

Referințe

• Wiktionary