plăsmui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din plasmă (învechit „creare, alcătuire” < neogreacă) + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /pləs.mu'i/


Verb


Conjugarea verbului
plăsmui
Infinitiv a plăsmui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
plăsmuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să plăsmuiască
Participiu plăsmuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a crea, a produce, a făuri, a alcătui, a înfăptui.
  2. (v.tranz.) a inventa, a născoci, a scorni.
  3. (v.tranz.) a falsifica, a contrazice.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe