plague

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie plage < latină plāga.

Pronunție


Substantiv

plague, pl. plagues

  1. (folosit în mod absolut și normal cu majuscule) ciumă bubonică
    The Plague decimated the European population during the Middle Ages.
  2. (med.) ciumă
    Recent outbursts of plague have been reported from India.
  3. (rel.) pedeapsă (divină)
  4. (fig.) necaz, pacoste, supărare

Sinonime

Cuvinte derivate


Verb


Conjugarea verbului
to plague
Infinitiv to plague
Prezent simplu
pers. 3 sg.
plagues
Trecut simplu plagued
Participiu trecut plagued
Participiu prezent plaguing
  1. a necăji, a supăra, a chinui
    Wikis are often plagued by vandalism.
  2. a molipsi (de ciumă etc.)

Cuvinte derivate

Referințe