plancton

română

Etimologie

Din franceză plancton.

Pronunție

• AFI: /plank'ton/

Substantiv

Declinarea substantivului plancton
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plancton	planctonuri
Articulat	planctonul	planctonurile
Genitiv-Dativ	planctonului	planctonurilor
Vocativ	planctonule	planctonurilor

1. totalitatea organismelor vegetale și animale, în general microscopice, care trăiesc în apă până la o adâncime de 200 m și care constituie hrana peștilor și a altor animale acvatice.

Cuvinte derivate

• planctologie
• planctonofag

Cuvinte compuse

• plancton atmosferic

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online