planifica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză planifier.

Pronunție

  • AFI: /pla.ni.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
planifica
Infinitiv a planifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
planific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să planifice
Participiu planificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a întocmi un plan; a programa, a organiza și a conduce pe bază de plan; a organiza o activitate, întocmind planul după care să se desfășoare diferitele ei faze.
  2. a determina cantitatea de materiale, materii prime etc. necesare unei activități.
  3. a repartiza timpul de muncă (pe diferite ramuri de activitate).
  4. a prevedea, a include într-un plan.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe