plasatoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din plasator.

Pronunție

  • AFI: /pla.sa'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
plasatoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plasatoare plasatoare
Articulat plasatoarea plasatoarele
Genitiv-Dativ plasatoarei plasatoarelor
Vocativ plasatoareo plasatoarelor
  1. persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacol.
  2. persoană care plasează sau vinde mărfuri, bunuri etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe