poceală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a poci + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /po'ʧe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
poceală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poceală poceli
Articulat poceala pocelile
Genitiv-Dativ pocelii pocelilor
Vocativ poceală pocelilor
  1. urâțenie fizică, sluțenie.
  2. (pop.) boală a oamenilor (care, după credințele populare, ar fi provocată de duhuri rele); (spec.) epilepsie.

Expresii

  • (arg.) A lua la poceală (pe cineva) = a bate foarte tare pe cineva (desfigurându-l)


Traduceri

Anagrame

Referințe