sluțenie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a sluți + sufixul -enie.

Pronunție

  • AFI: /slu'ʦe.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
sluțenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sluțenie sluțenii
Articulat sluțenia sluțeniile
Genitiv-Dativ sluțeniei sluțeniilor
Vocativ sluțenie sluțeniilor
  1. faptul de a fi slut; schilodeală, infirmitate, diformitate; (p.ext.) urâțenie mare (fizică sau morală); hidoșenie, sluție.
  2. (concr.) ființă schiloadă, diformă sau foarte urâtă; pocitanie, sluțitură, monstru.


Traduceri

Referințe