urâțenie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din urât + sufixul -enie.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
urâțenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urâțenie urâțenii
Articulat urâțenia urâțeniile
Genitiv-Dativ urâțeniei urâțeniilor
Vocativ urâțenie urâțeniilor
  1. faptul de a fi urât, starea a ceea ce este urât; urâciune.
  2. (concr.) ființă urâtă sau obiect urât; ceea ce este urât.


Traduceri

Anagrame

Referințe