postelnicie

română

Etimologie

Din postelnic + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /pos.tel.ni'ʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului postelnicie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	postelnicie	invariabil
Articulat	postelnicia	invariabil
Genitiv-Dativ	postelniciei	invariabil
Vocativ	postelnicie	invariabil

1. demnitatea sau funcția de postelnic; perioadă de timp în care cineva exercita această funcție.
2. instituție condusă de un postelnic; (mai târziu) ministerul Afacerilor Externe; clădirea în care se afla această instituție.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online