baftă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din turcă baht (Popescu-Ciocănel 14; DAR; Ronzevalle 48), care a trecut în rromani batch (Miklosich, Zig., 172; Wlislocki 72). În română pare a fi intrat prin intermediul țigănesc (Graur 124; Graur, Notes, IV, 196; Juilland 157) și consideră o nuanță de vulgaritate; cu toate că este un cuvânt foarte folosit în limbajul comun, apare rareori în literatură.

Pronunție

  • AFI: /'baf.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
baftă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ baftă bafte
Articulat bafta baftele
Dativ-Genitiv baftei baftelor
Vocativ ' '
  1. (arg. și fam.) concurs de împrejurări favorabile.
    A avea baftă.
    Baftă!

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • (eufem.) A (se) face de baftă/de basm/de cacao/de căcat = a (se) compromite; a se face de râs


Traduceri

Referințe