baftă
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
Din turcă baht (Popescu-Ciocănel 14; DAR; Ronzevalle 48), care a trecut în rromani batch (Miklosich, Zig., 172; Wlislocki 72). În română pare a fi intrat prin intermediul țigănesc (Graur 124; Graur, Notes, IV, 196; Juilland 157) și consideră o nuanță de vulgaritate; cu toate că este un cuvânt foarte folosit în limbajul comun, apare rareori în literatură.
Pronunție
- AFI: /'baf.tə/
Substantiv
Declinarea substantivului baftă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | baftă | bafte |
Articulat | bafta | baftele |
Genitiv-Dativ | baftei | baftelor |
Vocativ | ' | ' |
- (arg. și fam.) concurs de împrejurări favorabile.
- A avea baftă.
- Baftă!
Sinonime
Cuvinte derivate
Expresii
- (eufem.) A (se) face de baftă/de basm/de cacao/de căcat = a (se) compromite; a se face de râs
Traduceri
noroc
|
|