întâmpina

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din în- + tâmpină.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tɨm.pi'na/


Verb


Conjugarea verbului
întâmpina
Infinitiv a întâmpina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întâmpin
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întâmpine
Participiu întâmpinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a-i ieși cuiva înainte pentru a-l primi.
  2. (v.tranz. refl. recipr.) (înv. și reg.) a (se) întâlni.
  3. (v.tranz.) (fig.) a i se ivi cuiva necazuri, obstacole în calea unei realizări.
  4. (v.tranz.) (fig.) a suporta; a face față unor cheltuieli, unor obligații.
  5. (v.tranz.) (înv.) a ieși cu oaste în calea dușmanului pentru a-l ataca.
  6. (v.intranz. și tranz.) (înv.) a replica, a răspunde.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe