pribegie

română

Etimologie

Din pribeag + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /pri.be'ʤi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului pribegie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pribegie	pribegii
Articulat	pribegia	pribegiile
Genitiv-Dativ	pribegiei	pribegiilor
Vocativ	pribegie	pribegiilor

1. faptul de a pribegi.
2. rătăcire din loc în loc; hoinăreală, vagabondare.
3. părăsire a locului natal, stabilire într-un loc străin, în altă țară; exil, refugiu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online