pripi
Etimologie
Din bulgară припра (pripra).
Pronunție
- AFI: /pri'pi/
Verb
| Conjugarea verbului pripi | |
| Infinitiv | a pripi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
pripesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să pripească |
| Participiu | pripit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) a face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă.
- (v.intranz.) (înv.) a se grăbi, a se zori.
- (v.tranz.) a accelera, a iuți ritmul unei acțiuni.
- (v.refl.) a nu izbuti, a rata o acțiune din cauza grabei.
- (v.refl.) a se încălzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede.
- (v.tranz.) (pop.; despre soare) a dogori, a arde.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online