prizonier

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză prisonnier < compus din prison („închisoare”) +‎ -ier.

Pronunție

  • AFI: /pri.zo.niˈer/


Substantiv


Declinarea substantivului
prizonier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prizonier prizonieri
Articulat prizonierul prizonierii
Genitiv-Dativ prizonierului prizonierilor
Vocativ prizonierule prizonierilor
  1. militar luat în captivitate în timpul unui război și reținut de dușman pentru a nu mai participa la ostilități; (p.ext.) persoană căzută în mâinile unui dușman și rămasă în puterea acestuia; captiv, prins.
  2. persoană arestată, întemnițată; deținut.
  3. (fig.) persoană lipsită de libertate.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe