rădașcă
română
Etimologie
Din bulgară родачка (rodačka).
Pronunție
- AFI: /rə'daʃ.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rădașcă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rădașcă | rădaște |
| Articulat | rădașca | rădaștele |
| Genitiv-Dativ | rădaștei | rădaștelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (Lucanus cervus) insectă din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, masculul prezentând două mandibule puternice ca niște coarne de cerb.
Sinonime
- răgace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului
Traduceri
insectă
|
|