răsfăț

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a răsfăța (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /rəs'fəʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
răsfăț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsfăț răsfățuri
Articulat răsfățul răsfățurile
Genitiv-Dativ răsfățului răsfățurilor
Vocativ răsfățule răsfățurilor
  1. faptul de a (se) răsfăța; mângâiere, alintare; (depr.) răzgâiere.
  2. desfătare, plăcere.
  3. huzur, belșug.


Traduceri

Referințe