răsfăț
română
Etimologie
Din a răsfăța (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /rəs'fəʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului răsfăț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răsfăț | răsfățuri |
| Articulat | răsfățul | răsfățurile |
| Genitiv-Dativ | răsfățului | răsfățurilor |
| Vocativ | răsfățule | răsfățurilor |
- faptul de a (se) răsfăța; mângâiere, alintare; (depr.) răzgâiere.
- desfătare, plăcere.
- huzur, belșug.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online