răzătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a rade + sufixul -ătoare.

Pronunție

  • AFI: /rə.zə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răzătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răzătoare răzători
Articulat răzătoarea răzătorile
Genitiv-Dativ răzătorii răzătorilor
Vocativ răzătoare răzătorilor
  1. obiect de forme și de dimensiuni diferite, întrebuințat în bucătărie pentru ras legume, fructe, cașcaval etc.; răzuitoare.
  2. obiect de lemn sau de oțel, în formă de lamă, așezat la intrarea unei case, de care se rade noroiul de pe încălțăminte.


Traduceri

Anagrame

Referințe