bucătărie
Aspect
Etimologie
Din bucătar + sufixul -ie.
Pronunție
- AFI: /bu.kə.tə'ri.e/
Substantiv
Declinarea substantivului bucătărie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bucătărie | bucătării |
Articulat | bucătăria | bucătăriile |
Genitiv-Dativ | bucătăriei | bucătăriilor |
Vocativ | ' | ' |
- cameră (sau clădire) în care se gătește mâncarea; p. ext. totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării.
- (fig.) (fam.) totalitatea accesoriilor sau acțiunilor care servesc la susținerea unei demonstrații, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază.
- faptul de a pregăti mâncare; mod specific de a prepara mâncarea.
Sinonime
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
încăpere prevăzută cu toate cele necesare pentru gătitul bucatelor
|
|