reanima

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din re- + a (se) anima (după franceză réanimer).

Pronunție

  • AFI: /re.a.niˈma/


Verb


Conjugarea verbului
reanima
Infinitiv a reanima
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reanim
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reanime
Participiu reanimat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (adesea fig.) a readuce la viață, a restabili (prin diverse mijloace terapeutice) funcțiile vitale ale organismului; a reînsufleți, a da vigoare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe