relua

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : reluă

română

Etimologie

Din re- + verbul a lua (după franceză reprendre).

Pronunție

  • AFI: /re.luˈa/


Verb


Conjugarea verbului
relua
Infinitiv a relua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reiau
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reia
Participiu reluat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lua din nou, a lua înapoi.
  2. (v.tranz.) a începe din nou; a continua, a urma (după o întrerupere).

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din relua.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru relua.

Anagrame

Referințe