reminiscență

română

Etimologie

Din franceză réminiscence < latină reminiscentia.

Pronunție

• AFI: /re.mi.nis'ʧen.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului reminiscență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reminiscență	reminiscențe
Articulat	reminiscența	reminiscențele
Genitiv-Dativ	reminiscenței	reminiscențelor
Vocativ	reminiscență	reminiscențelor

1. amintire vagă a unor fapte aproape dispărute din memorie.
2. rămășiță, rest, urmă (abia perceptibilă).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online