reverberație
română
Etimologie
Din franceză réverbération.
Pronunție
- AFI: /re.ver.be'ra.ʦi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului reverberație | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | reverberație | reverberații |
Articulat | reverberația | reverberațiile |
Genitiv-Dativ | reverberației | reverberațiilor |
Vocativ | reverberație | reverberațiilor |
- persistență a unui sunet într-o încăpere închisă, datorită reflexiei, după ce izvorul sonor a încetat să mai emită unde.
- reflexie a luminii.
- reflexie repetată a căldurii pe pereții unui focar sau ai unui cuptor special.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online