rișcă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rusă рeска (reska).

Pronunție

  • AFI: /'riʃ.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rișcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rișcă riște
Articulat rișca riștele
Genitiv-Dativ riștei riștelor
Vocativ rișcă riștelor
  1. numele unui joc de noroc în care jucătorii trebuieghicească pe ce parte va cădea o monedă aruncată în sus.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe