rivaliza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză rivaliser.

Pronunție

  • AFI: /ri.va.liˈza/


Verb


Conjugarea verbului
rivaliza
Infinitiv a rivaliza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rivalizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rivalizeze
Participiu rivalizat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a se siliajungă sau să întreacă pe cineva în ce privește talentul, meritul, puterea etc.; a concura.
    A rivaliza cu cineva.
  2. a sta alături de..., a egala; a sta pe aceeași treaptă.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe