sărbători

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sărbătoare.

Pronunție

  • AFI: /sər.bə.to'ri/


Verb


Conjugarea verbului
sărbători
Infinitiv a sărbători
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sărbătoresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sărbătorească
Participiu sărbătorit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a-și manifesta sentimentele de admirație, de bucurie, de entuziasm față de o persoană sau față de un eveniment printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a serba, a celebra.
    A sărbători un scriitor.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe