scoborî
Aspect
Vezi și : scobori |
Etimologie
Din prefixul s- + verbul a coborî.
Pronunție
- AFI: /sko.boˈrɨ/
Verb
Conjugarea verbului scoborî | |
Infinitiv | a scoborî |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
scobor |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să scoboare |
Participiu | scoborât |
Conjugare | IV |
- (v.intranz., refl. și tranz.) (pop.) a (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul; a coborî.
- (v.intranz., refl. și tranz.) a se deplasa, a merge în jos pe un loc înclinat.
- (v.intranz.) a zbura spre pământ, în jos.
- (v.intranz.) (despre soare, lună) a apune.
- (v.tranz.) a schimba înălțimea glasului pentru a trece la un registru mai profund; a vorbi, a cânta cu glas scăzut; a coborî.
- (v.refl.) (fig.) a se înjosi, a se degrada, a se coborî.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din scoborî.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru scoborî.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online