scurma

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Probabil latină excorrimare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
scurma
Infinitiv a scurma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
scurm
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să scurme
Participiu scurmat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și intranz.) (pop.) a răscoli la suprafața pământului (cu râtul, cu ciocul, cu ghearele, cu o unealtă etc.) pentru a scoate ceva la iveală sau pentru a face o gaură.
  2. (v.tranz.) (fig.) a preocupa (chinuind sufletește); a irita.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe